luni, 2 august 2010

Va iubesc pe amandoi

Ar trebui sa incep intr-o nota amuzanta. Hai sa radem. Dar nu prea am chef. De nimeni. Bine, aproape nimeni. Iar blogul asta se transforma in jurnal. Ma poti tolera, sper. Ascult "Ellsworth" si ma gandesc la Katalin. Mi-e dor de ea si am atatea sa-i spun. O sa plang. Miercuri plec si nu stiu cand ma intorc. Prefer sa mor. Nu, nu m-a apucat o dragoste subita fata de orasul asta. Dar n-as pleca. Pentru ca traiesc prin voi. Traiesc in ecusoanele voastre negre. Traiesc ca sa va aud si ca sa va vad.

urmeaza sa plang.


Ce o sa se intample dupa?! Va fi un fel de apocalipsa, nu-mi pot imagina. Nici nu vreau. O sa fiu atat de deprimata ca nu ma veti mai trezi. Niciodata.

Gata cu nota deprimanta.

Va iubesc.

Un comentariu: