bratele tale-mi sunt mormant
si ruga ta pe veci neascultata
imi zdruncina iubita lin culcata
pe pamant.
cenusa ta imi e cuvant
si visul tau neocrotit pe margini
iti iarta soapta ce o tot alini
in vant.
tacerea ta imi e vesmant
si gandul tau scurt in capilare
imi sapa o groapa cat neputinta de mare
de-acelasi cant.
Toti suntem marionete, indiferent ce-am spune.
RăspundețiȘtergereOare nu vad oamenii cum destinul se joaca cu noi? Cum ne plimba vantul unde nici nu am visat? Cum ne lasa sa putrezim si cand ne asteptam mai putin ne face sa renastem?
Suntem marionete, e adevarat, dar cand vine vorba de decizii, noi suntem cei care le luam, nimeni altcineva.
asa e. and that hurts the most
RăspundețiȘtergere